Ens hem de conèixer millor

🇷🇴

Gio Ciupag.- Ens trobem cada dia a la porta de l’escola –esperant la sortida dels nostres fills–, ens creuem per el carrer o compartim l’espai a la sala d’espera del metge. Ens veiem molt, però, realment ens coneixem?

De la migració es parla sovint i, de vegades, aquest tema és tractat com un problema: “el problema de la immigració”

És per aquí per on hem de començar a canviar de forma de pensar. La migració és un àmbit de treball més: precisa de polítiques específiques com d’altres àmbits –la infantesa, les dones, el col·lectiu LGTBI, etc–. Tractem, doncs, la migració amb naturalitat i dignitat.

També es parla molt de la integració. Els nouvinguts tenen/tenim les condicions òptimes per iniciar el procés d’integració? En la majoria dels casos no. Sovint és difícil respondre a les exigències de la societat i a la vegada intentar sobreviure. No partim amb igualtat d’oportunitats: perquè fa por el desconegut, perquè ens sentim nous o no sabem com acostar-nos. Perquè, en definitiva, requereix d’un aprenentatge i hi ha una evident mancança de coneixement recíproc.

Els romanesos som vistos com “aquella gent de l’Est” –sovint sense distingir massa entre romanesos, ucraïnesos, russos...–. A Catalunya representem la segona comunitat (per països) més nombrosa i seguim sent uns desconeguts.

La majoria de romanesos desconeixen molts aspectes de la cultura catalana, però, quantes coses en sap la gent –que no és d’origen romanès– sobre Romania? Què se’n sap? Més enllà del tòpic de Dràcula (un altre dia us desmuntaré el fals mite occidental). Com a molt alguns han sentit a parlar actualment de la número 1 mundial de tennis Simona Halep o anys enllà de la gimnasta Nadia Comaneci, l'equip campió d’Europa de futbol Steaua de Bucuresti o la dictadura de Nicolae Ceausescu.... però la majoria de conciutadans no ens coneixen com a nació.

Som més propers del que es pensa molt gent. Els romanesos també som una cultura llatina. El català i el romanès, els dos idiomes, tenen molta semblança. Sabíeu que hi ha aproximadament 2.000 paraules iguals en els dos idiomes i que signifiquen exactament el mateix? Sabíeu que les nostres llengües tenen moltes semblances fonètiques?

Som dos països amb una gran singularitat. El romanès es parla només a Romania –i a Moldàvia– i el català es parla només als Països Catalans. És un punt que tenim en comú i que ens uneix: l’estima i la preservació del nostre patrimoni lingüístic/cultural.

L’idioma apareix en el primer contacte i ens ha de servir per apropar-nos: establir ponts entre les dos cultures. Dos idiomes que s'assemblen tant mai poden ser murs de separació. Parleu en català als nouvinguts i no us estranyeu si ells també ho fan. Hem de donar valor a l’idioma i encomanar-lo amb naturalitat. Perquè parlar català a Catalunya es tan natural com parlar romanès a Romania.

Els romanesos som un poble amb una gran tradició popular i molt arrelada a la història del país. La gaudim molt i ens agrada mostrar-la. Som gent que no ens costa gens obrir les portes de casa nostra i ensenyar els nostres costums. A la vegada, també tenim curiositat per el que es fa a Catalunya: la cultura mediterrània, el foc, el seguici de les festes majors, la música, els castells... La cultura catalana té molts elements que poden facilitar la integració dels nouvinguts. Apropeu-nos les vostres festes i també veniu a gaudir de les nostres. Es tracta de conèixer-nos, de viure en una societat cohesionada, diversa i multicultural.

Alguns cauen en l’error de barrejar immigració amb delinqüència. El desconeixement i la ignorància són benzina que atia aquest foc. El fet de no conèixer al nostre veí genera por i és fàcil acabar posant etiquetes equivocades. Fem veïnatge! Saber més de l’altre ajuda a treure’’s manies i estigmes. En definitiva, relacionem-nos més, que aquí ens trobem tots i farem vida un al costat de l’altre.

A més cal tenir en compte que el poble romanès és obert i un país més avançat en alguns aspectes. Quan parlem de construir la República hem de tenir en compte que hi ha gent nouvinguda que ve de països que ja són repúbliques. És el cas de Romania. Els romanesos tenim clar quins són els valors republicans. Cal explicar bé el projecte que té Catalunya i la situació política actual. Explicat les aspiracions nacionals en clau republicana és com parlar en el mateix idioma: construir un país més just entre tots.

_________

Sa ne cunoastem mai bine

Gio Ciupag.- Ne vedem in fiecare zii la scoala, asteptand sa iasa copiii, ne intalnim pe strada sau impartim spatiu in sala de asteptare la doctor. Ne vedem mult, dar ne cunoastem cu adevarat?

De multe ori se vorbeste de migratie si, uneori, aceasta tema este tratata ca o problema: "problema imigratiei".

Incepand cu acest punt, trebuie sa schimbam modul de gandire. Migratia este un domeniu de lucru: are nevoie de politici specifice ca si celelalte domenii -asistenta minorilor, a femeilor, a colectivului LGTBI, etc. Prin urmare, trebuie sa tratam migratia in mod natural si cu demnitate.

De asemenea, se vorbeste mult si despre integrare. Noii-veniti au conditiile optime pentru a initia procesul de integrare? In majoritatea cazurilor, nu. Adesea, e complicat sa raspundem exigentelor societatii si, in acelasi timp, sa incercam sa supravietuim. Nu pornim cu sanse egale: pentru ca ne temem de necunoscut, pentru ca ne simtim noi si nu stim cum sa ne apropiem. Pentru ca, in cele din urma, este un proces de invatare si exista o evidenta lipsa de cunoastere reciproca.

Romanii suntem perceputi precum „acele persoane din est” -adesea fara a face deosebire intre romani, ucranieni, rusi..-. In Catalunya reprezentam cea de-a doua comunitate mai numeroasa (pe tari) si inca suntem niste necunoscuti.

Majoritatea romanilor nu cunosc multe aspecte ale culturii catalane, dar cate lucruri stiu persoanele -care nu sunt de origine romana- despre Romania? Cate lucruri se cunosc, inafara de Dracula (in alta zii voi explica acest mit occindental). In anumite cazuri s-a auzit vorbind despre Simona Halep -primul loc mondial la tenis- sau despre gimnasta Nadia Comaneci, Steaua Bucuresti sau dictatura lui Nicolae Ceausescu... Dar majoritatea concetatenilor nu ne cunosc ca natiune.

Ne asemanam mai mult decat credem. Romanii, de asemenea, suntem o cultura latina. Catalana si romana, ambele limbi, au o mare asemanare. Stiati ca exista aproximativ 2.000 de cuvinte egale in ambele limbi si ca inseamna exact acelasi lucru? Stiati ca limbile noastre au multe asemanari fonetice?

Suntem doua tari cu o evidenta singularitate. Limba romana este vorbita doar in Romania -si in Republica Moldova – iar limba catalana este vorbita doar in Tarile Catalane. Este un punt in comun care ne uneste ca natiuni: respectul si conservarea patrimoniului nostru lingvistic si cultural.

Limba este primul contact cu cealalta cultura si trebuie sa o folosim ca punte pentru ne apropia unii de altii. Folositi limba catalana cand va adresati noilor-veniti si nu va mirati daca ei, la randul lor, vor raspunde in catalana. Ii dam valoare limbii cand o folosim in mod natural. Pentru ca, a vorbii catalana in Catalunya, este la fel de natural precum a vorbii romana in Romania.

Romanii suntem un popor cu multa traditie populara si profund inradacinata in istoria tarii. Ne simtim mandrii de obiceiurile noastre si ne place sa le expunem. Suntem un popor sociabil, deschidem usa cu usurinta celor care se intereseaza de cultura noastra. In acelasi timp, avem curiozitate si pentru ceea ce se intampla in Catalunya: cultura mediteraneana, cultura focului, dansurile de la festivalele oraselor, muzica, castelele umane..Cultura catalana are multe elemente care pot facilita integrarea noilor-veniti. Lasati-ne sa participam la festivitatile voastre si in acelasi timp, veniti sa va bucurati de ale noastre. Scopul comun este de a ne cunoaste, de a construi o societate unita, diversa si multiculturala.

Unii dintre noi au tendinta de a amesteca imigratia cu delincventa. Faptul ca nu ne cunoastem suficient, impreuna cu ignoranta genereaza teama si este usor sa punem etiquete gresite. Cand ne cunoastem mai bine si ne relationam, avem oportunitatea de a ne libera de aceste manii si stigmate.

De asemenea, reamintesc ca poporul roman este deschis si intr-o oarecare masura, o tara mai avansata. Cand vorbim despre construirea Republicii, trebuie sa tinem cont de faptul ca multi dintre noii-veniti provin din tari care sunt deja republici. Acesta este si cazul Romaniei. Romanii cunoastem valorile republicane. Proiectul pe care il are Catalunya si situatia politica actuala, trebuie explicate bine. Cand vorbim despre valorile republicane, e ca si cum am vorbi aceeasi limba: sa construim o tara mai echitabila intre toti.

Obrim els municipis i frenem el racisme

🇷🇴
Font ERC. El passat dissabte 12 de gener del 2019 Esquerra Republicana va organitzar una jornada interna de treball amb el nom Obrim els municipis i frenem el racisme i seguidament es va desenvolupar l'acte obert anomenat nomenat La República de la Diversitat, amb una assistència total de 300 persones La primera jornada estava adreçada a totes les persones que treballen la diversitat cultural a Esquerra Republicana. L'objectiu va ser establir eines per a millorar la interacció amb persones de diversos orígens i que han constituït una xarxa territorial que ha aconseguit que la interculturalitat esdevingui un eix important del treball local, com ho explica Núria Camps en l'article publicat la setmana passada al web de Ciutadania i Benestar. Núria, qui és la presidenta de la Sectorial de Ciutadania i Migracions va ser l'encarregada de moderar aquest acte on van participar persones nascudes fora de Catalunya que interactuen amb els veïns i veïnes dels seus municipis i fan activisme per construir un país més cohesionat.

La primera a intervenir va ser Maria Dantas, catalana i brasilera, jurista i activista social, qui va informar sobre la preocupant situació del seu país d'origen, el Brasil, arran de la irrupció del govern d'ultradretà Jair Bolsonaro, amb un agressiu discurs feixista. Maria Dantas va explicar que, malgrat que molta gent no ho sap, lamentablement el Brasil és un país on el racisme és encara és molt present. La Maria també va ressaltar la necessitat d'utilitzar el concepte d'el lugar de fala (el lloc de la veu), un terme desenvolupat per la filòsofa brasilera i activista pels drets humans Djamila Ribeiro que fa referència a parlar des de l'experiència, des de la perspectiva o des del lloc social amb el propòsit de desnaturalitzar el racisme. Un altre aspecte que ha criticat la Maria és el costum de dir que 'la societat és racista però jo no'. Aquesta tendència indica, per una banda, que sovint no revisem si som o no racistes, i d'altra banda, que a més ignorem els racismes presents a la societat. És a dir, el racisme estructural, el racisme administratiu, el racisme quotidià o el racisme social.

En opinió de la Maria Dantas, cal tenir ben present que la lluita racista no és només una fita de les persones razialitzades, com ara la gent negra, els gitanos, els musulmans o la gent immigrada en general. És i ha de ser una lluita de tota la ciutadania, perquè el racisme afecta a tothom. En aquest sentit, la Maria afirma que el Brasil és un mirall que ja ens mostra el que pot passar a Catalunya i a Espanya si el feixisme guanya encara més força i que per això recomana als membres d'Esquerra Republicana a unir-se i treballar conjuntament amb l'entitat Unitat contra el Racisme i el Feixisme. Aquesta tasca no és només la d'un partit polític o d'una entitat concreta, tampoc la d'un grup racialitzat. Ha de ser la lluita de tota la societat, que ha de fer front a la ultra dreta de manera unitària.Finalment la Maria va felicitar la iniciativa d'Esquerra Republicana de tenir un senador, una diputada al congrés, una diputada al parlament, un conseller i diferents regidors d'origen divers. I va afegir que espera que de les 2.800 regidories que té ERC a tota Catalunya, aviat acabi havent-hi molts més que nos pas vuit regidors i regidores d'origen divers per acostar el partit a la realitat social de la ciutadania.

Després de la Maria Dantas, va intervenir l'Aprinderjot Singh Baidwan, garrotxí i estudiant d'enginyeria informàtica, encarregat d'establir ponts entre les noves generacions. Apri, com li diuen els qui el coneixen, va enumerar cinc paraules que ell considera clau pels joves crescuts en famílies d'origen divers. La primera paraula és adaptació, perquè l'adaptació és un element necessari per poder conviure malgrat que mai ha de significar perdre els costums pròpies. La segona paraula és empenta, que és allò que caracteritza a les famílies que han treballat perquè els seus fills tinguin una millor educació. La tercera paraula és la interpretació, ja que aquests joves són moltes vegades els interlocutors entre l'escola, l'administració i els serveis públics. I aquesta tasca els aporta una maduresa molt incipient que no és pròpia de la seva edat, però els permet saber quines són les necessitats de les persones més properes a ells.

L'oportunitat, és el quart concepte que considera que és molt important a desenvolupar en el jovent. Després d'haver rebut una bona formació a Catalunya, els joves han de tenir l'oportunitat de crear-se el seu propi futur que els ha de permetre treballar en llocs on els seus pares no han pogut exercir. La cinquena paraula és unitat. S'ha d'aconseguir parlar de catalans i catalanes sense cap distinció. Aquesta unitat és molt important pel jovent i no cal fer separacions ni distincions per origen. És necessari que tothom sigui percebut com a catalans i catalanes independentment del lloc d'on provinguin les seves famílies d'on hagin nascut. Finalment, l'Aprinderjot va ressaltar que és molt important motivar als pares. I per això és important que des de les diferents seccions locals es cerquin joves de diferents orígens que estiguin arrelats i que coneguin bé les seves comunitats per tal que facilitin una interacció i s'estableixin ponts de contacte els nous i els vells catalans, per fer de Catalunya un país millor.

La tercera aportació va venir de la mà de la Georgiana Ciupag, de Vilafranca del Penedès, nascuda a Romania. La Georgiana treballa en temes de l'administració pública i va proposar un necessari acostament a la població catalano-romanesa. A més, va afirmar que per a ella la immigració és un àmbit com qualsevol altre i que no s'ha de veure com un problema sinó que s'ha de tractar amb naturalitat. La Georgiana va assegurar que catalans i romanesos no ens coneixem prou i no ens compenetrem prou. Cal tenir en compte que els romanesos són la segona comunitat més nombrosa a Catalunya. En aquest sentit, Georgiana va explicar que els romanesos són de cultura llatina i que la llengua romanesa és una llengua molt propera al català. Hi ha més de 2.000 mots exactament iguals al català. Catalans i romanesos poden interactuar amb naturalitat. A més, el romanès és una llengua petita, que només es parla a Romania, un argument important per crear complicitat entre dues llengües, el català i el romanès, que lluiten per sobreviure.

Uns altres dos altres conceptes que caldria treballar i que no haurien d'anar junts, segons la Georgina, són la immigració i la delinqüència. Ella creu que és normal que el desconeixement amb el nostre veí generi por, però adverteix que la por es destrueix amb la interacció. La Georgiana, per exemple, ha après a tocar la gralla, per a ella aquesta ha estat una forma de donar a conèixer als romanesos la cultura catalana i viceversa. D'altra banda, la Georgiana va explicar que els romanesos entenen perfectament el projecte de república que els catalans volen bastir, perquè Romania ja és una república i entenen els valor que aquesta paraula comporta. I per tant, anima els catalans a pensar en els romanesos com un poble aliat de Catalunya, perquè si ho assumim, descobrirem que és així.

La quarta aportació fou la de l'Ahmed Benallal, català i marroquí, llicenciat en dret i que treballa en la prevenció de conflictes. L'Ahmed viu a Torrelavit i ha estat treballant per fomentar la participació des del territori. Ha participat en molts dels actes d'Esquerra Republicana que s'han fet al llarg del territori. L'Ahmed afirma que Esquerra és el partit més adient per explicar la participació a les persones d'origen divers, perquè és el partit més conscients del procés de construcció de la República Catalana i té molt clar que un país és fort només si es construeix des de la base. A més, per l'Ahmed Esquerra Republicana té el compromís de ser un mirall de la realitat social, i no només d'una part de la societat. I en aquest sentit, va explicar que ell va tenir l'oportunitat de participar en diferents accions formatives dirigides a esbrinar com es pot arribar al conjunt dels ciutadans. Allí va constatar que compartim molts espais, però que els espais polítics no són gaire presents i que aquest era l'objectiu d'aquestes formacions. Per això veu molt important apropar-nos i obrir nous canals de contacte amb tots els ciutadans.

La cinquena aportació va venir de la mà de la Carmen Juares, que fou la darrera a intervenir a la taula. La Carmen forma part de l'Associació Mujeres Migrantes Diversas, un espai d'apoderament que treballa des d'unes bases transformadores i una perspectiva horizontal, feminista, antirracista i pro-LGTB. A la seva associació fan cursos de geriatria, de drets laboral, d'alfabetització digital, d'assessoria en temes d'immigració i dret laboral i també en acompanyament (empadronar-se, seguretat social). També treballen en visibilització i denúncia de la situació precària dels sectors i en assessorament en temes de salut sexual i reproductiva. A més, fan cursos de llengua catalana. Ella mateixa es considera una filla dels cursos de català del Consorci per a la Normalització Lingüística CPNL. El català és una llengua que s'estima. Moltes de les seves companyes de l'associació poden fer aquests cursos gràcies al fet que són en dissabte i afirma que cal cuidar la pervivència d'aquests cursos.

La Carmen, d'altra banda, comparteix algunes de les problemàtiques que pateixen les treballadores de la llar i les cures, en la seva majoria en règim intern, sense documentació i sense cap protecció laboral. Fan llargues jornades i cobren uns escassos 900 euros, cuidant persones grans amb malalties i on elles queden exposades sovint a violències físiques, psicològiques i sexuals i sense temps per anar al metge. La Carme fa una crida a què es conegui aquesta situació que crea situacions de vulnerabilitat per part de les treballadores de la llar. La Carmen, finalment fa referència a l'acte obert: La República de la Diversitat que compta amb les aportacions de la Najat, en Gabriel, en Chakir, l'Ana Surra i en Robert i afirma que es percep com a molt positiu que tots i totes siguin persones d'origen divers i que Esquerra Republicana valori les seves capacitats.

ENLLAÇ A L'ARTICLE ORIGINAL:
http://ciutadaniaimigracio.esquerrarepublicana.cat/article/40010/obrim-els-municipis-i-frenem-el-racisme

_________
Deschidem municipiile și oprim rasismul

Sursa: ERC. Sâmbătă, 12 ianuarie 2019, Esquerra Republicana a organizat un eveniment intern sub numele "Deschidem municipiile si oprim rasismul”. Apoi a urmat actul deschis publicului numit "Republica Diversității", cu o prezență totală de 300 de persoane. Primul eveniment a fost adresat tuturor persoanelor care lucrează în diversitatea culturală din Esquerra Republicana.

Obiectivul a fost de a stabili actiuni practice pentru îmbunătățirea interacțiunii cu persoanele de origini diverse și care au constituit o rețea teritorială care a atins scopul ca interculturalitatea sa devina o axă importantă a proiectelor locale, așa cum explică Núria Camps în articolul publicat săptămâna trecuta pe site-ul Sectorului Cetățenie și Migratii. Núria, presedinta Sectorului Cetățeniei și Migrației, a fost responsabila de moderarea acestui eveniment în cadrul căruia au participat persoane nascute in afara Catalunyei care interactionaeaza cu locuitorii municipiilor și sunt activiști in construirea unui stat mai unit.

Prima in a lua cuvantul a fost Maria Dantas, avocata catalană și braziliana și social-activista, care a informat cu privire la situația îngrijorătoare din țara sa, Brazilia, ca urmare a apariției guvernului de ultra-dreapta a lui Jair Bolsonaro cu un discurs fascist agresiv. Maria Dantas a explicat că, deși mulți oameni nu știu acest lucru, din păcate, Brazilia este o țară în care rasismul este încă foarte prezent. Maria a subliniat, de asemenea, necesitatea de a folosi conceptul de el lugar de fala (locul de exprimare; locul de voce), un termen dezvoltat de filozoafa braziliana și activista pentru drepturile omului, Djamila Ribeiro, care se referă la „a vorbi din experiență , din perspectiva sau din locul social ocupat”, pentru a denatura rasismul. Un alt aspect pe care Maria l-a criticat este obiceiul de a spune că "societatea este rasistă, dar eu nu". Această tendință indică, pe de o parte, că adesea nu analizăm dacă suntem rasiști ​​sau nu, iar pe de altă parte, ignorăm rasismul prezent în societate. Adică rasismul structural, rasismul administrativ, rasismul de zi cu zi sau rasismul social.

În opinia Mariei Dantas, este important să reținem că lupta rasistă nu este un obiectiv doar pentru persoanele stigmatizate, cum ar fi negrii, țiganii, musulmanii sau imigranții în general. Este și trebuie să fie o luptă a tuturor cetatenilor, deoarece rasismul ne afectează pe toți. În această privință, Maria afirmă că Brazilia este o oglindă care reflecteaza ceea ce se poate întâmpla în Catalunya și Spania dacă fascismul câștigă și mai multa putere și de aceea recomandă membrilor Esquerra Republicana să se alăture și să lucreze împreună cu entitatea Unitatea Impotriva Rasismului și a Fascismului. Această responsabilitate nu este doar a unui partid politic sau a unei entități specifice, nici a unui grup stigmatizat. Trebuie să fie o lupta a întregii societăți, care trebuie să se confrunte in mod unitar ultra-dreptei. În cele din urmă, Maria a felicitat inițiativa Stângii Republicane de a avea un senator, un deputat în Congres, un deputat în parlament, Consilier de la Generalitate și diferiți consilieri la primarii, de origine diferită. Ea a adăugat că speră că, in curand, din cele 2.800 de consilii pe care le detine ERC in toată Catalunya, vor forma parte mai mult decat opt consilieri de origine diferita care vor ajuta ca partidul sa se apropie mai mult la realitatea sociala.

Dupa Maria Dantas, a intervenit studentul de inginerie informatica Aprinderjot Singh Baidwan, garrotxí, responsabil de a crea punti intre noile generatii. Apri, așa cum ii spun cei care îl cunosc, a enumerat cinci cuvinte pe care le consideră esențiale, despre tinerii care au crescut în familii de origine diferită. Primul cuvânt este adaptarea, deoarece adaptarea este un element necesar pentru a putea conlocui. In nici-un caz asta trebuie sa insemne pierdera obiceiurilor propii. Al doilea cuvânt este dinamism, ceea ce caracterizează familiile care s-au fortat astfel încât copiii lor să aibă o educație mai bună. Al treilea cuvânt este interpretarea, deoarece acești tineri sunt adesea interlocutorii între școală, administrație și serviciile publice. Și această responsabilitate le oferă o maturitate incipientă, impropie varstei lor, dar care le permite să cunoască nevoile familiei.

Oportunitatea este al patrulea concept pe care il consideră foarte important pentru dezvoltarea tineretului. După ce au primit o formare bună în Catalunya, tinerii ar trebui să aibă posibilitatea de a-și crea propriul viitor care să le permită să lucreze în locuri unde părinții lor nu au avut acces. Al cincilea cuvânt este unitatea. Este necesar ca toti sa pot fi perceputi drept catalani, fără deosebire, indiferent de locul de nastere al famiilor sau originea lor. Această unitate este foarte importantă pentru tineri și nu este corect să se facă separări sau distincții după origine. În cele din urmă, Aprinderjot a subliniat faptul că este foarte important să motivați părinții. Deasemenea este important, ca, din diferite sectiuni locale sa se caute tineri din medii diferite, care sunt integrati și cunosc comunitățile lor, cu scopul de a facilita interacțiunea și să stabilească punți de contact între vechi și noi catalani, pentru a face din Catalunya o tara mai buna.

A treia contribuție a venit de la Georgiana Ciupag, din Vilafranca del Penedès, născuta în România. Georgiana lucrează in domeniul administrației și a propus o apropiere necesară intre cele doua culturi –romana si catalana - . De asemenea, a afirmat ca din punctul sau de vedere, imigrarea este un domeniu de lucru ca oricare altul si nu ar trebui să fie văzut ca o problemă. Domeniul imigrari trebuie tratat in mod natural. Georgiana a asigurat că romanii si catalanii nu se cunosc suficient. De retinuti că românii sunt a doua comunitate mai numeroasa din Catalunya. În acest sens, Georgiana a explicat că românii sunt o cultură latină și că limba română este o limbă foarte asemanatoare cu cea catalană. Există, aproximativ, 2.000 de cuvinte exact la fel in ambele limbi si care au acelasi inteles. Catalanii și românii pot interacționa în mod natural. În plus, limba română este vorbită doar în România (si Moldova), un argument important pentru crearea unei complicitati intre cele doua culturi care se luptă pentru a supraviețui.

Alte două concepte care trebuie evitat sa se foloseasca împreună, potrivit Georgianei, sunt imigrația și delincventa. Georgiana crede că este normal ca, din cauza ignorantei, sa se genereze sentimentul de teama, dar avertizează că acest sentiment poate fii evitat prin interacțiune. Georgiana, de exemplu, a învățat să cante la gralla; pentru ea a fost o modalitate de a face cunoscuta cultura catalana, in randul romanilor. Pe de altă parte, Georgiana a explicat că românii înțeleg perfect proiectul republican al Catalunyei, pentru că România este deja o republică și înțelege valoarea acestui cuvânt. Și, prin urmare, îi încurajează pe catalani să se gândească la romani ca la un popor aliat al Catalunyei.

A patra contribuție a fost cea a lui Ahmed Benallal, catalan si marocan licentiat in drept și care lucrează în prevenirea conflictelor. Ahmed locuieste în Torrelavit și aporta actiuni pentru a promova participarea din punct de vedere teritorial. El a participat la numeroase acte ale Stângii Republicane pe întreg teritoriul. Ahmed susține că Esquerra este cea mai potrivită alegere pentru a explica participarea persoanelor de diverse origini, deoarece partidul intelege cu claritate procesul de construcție al Republicii Catalane și este convins ca o tara este mai puternica numai dacă se construieste de la bază. În plus, pentru Ahmed, Stânga Republicană este o oglindă a realității sociale și nu doar a unei parti a acesteia. In acest sens, el a explicat că i s-a oferit ocazia să participe la diferite activități de formare pentru a intelege care este formula pentru a ajunge la tot publicul. La aceste evenimente a constatat că împărțim multe pozitii, dar că pozitiile politice nu sunt foarte prezente și că acesta este obiectivul acestor intalniri formative. De aceea, afirma, ca este foarte important să abordăm și să deschidem noi canale de contact cu toți cetățenii.

Cea de-a cincea contribuție a venit de la Carmen Juares, ultima care a participat la dezbatere. Carmen face parte din Asociația Mujeres Migrantes Diversas (Femei Migrante Diverse), un spațiu imputernicit care funcționează bazandu-se pe transformare și perspectivă orizontală, feministă, anti-rasistă și pro-LGBT. În asociația lor, participantii urmează cursuri de geriatrie, drepturi de muncă, alfabetizare digitală, consiliere în materie de imigrație și dreptul muncii și, de asemenea, ofera suport in teme de inregistrare si administrari diverse. De asemenea, se axează pe vizibilitate și deplangerea situației precară a sectoarelor și consilierea pe probleme de sănătate sexuală și reproductivă. În plus, oferă cursuri în catalană. Ea însăși se considera „fiică” a cursurilor catalane ale consorțiului de normalizare lingvistică CPNL. Limba catalana este o limba indragida in randul participantilor. Multe dintre partenerele sale din asociație pot face realiza aceste cursuri deoarece sunt predate sâmbăta și susține că supraviețuirea acestor cursuri trebuie să fie luată în considerare.

Carmen, pe de altă parte, împărtășește unele probleme cu care se confruntă ingrijitoarele, mai ales în sistemul intern, majoritatea fără acte in regula și fără protecție profesională. Ele muncesc prea multe ore si primesc ca salariu doar 900 de euro, îngrijind persoane în vârstă și unde sunt adesea expuse violenței fizice, psihologice și sexuale și, practic, fără timp să meargă la medic. Carmen aduce la cunostinta aceasta situație care creează circumstante de vulnerabilitate asupra ingrijitoarelor. Carmen, în final face referire la actul deschis: Republica Diversitatii, la care participa Najat, Gabriel, Chakir, Ana Surra și Robert și afirmă că este foarte pozitiv faptul că toți aceștia sunt persoane de origine diferită și că Stânga Republicană își valorifică capabilitățile.

Ahmed Benallal i Georgiana Ciupag participen a la jornada nacional sobre diversitat i nova ciutadania amb l'objectiu de construir municipis oberts i amb oportunitats per a tothom

🇷🇴
Font: ERC. Esquerra Republicana va organitzar dissabte la jornada “La República de la diversitat”, amb l'objectiu de debatre sobre drets i deures de la ciutadania per a construir un país per a tothom.

Un dels reptes que es marquen els republicans és garantir la plena ciutadania de les persones migrades. Ahmed Benallal i Georgiana Ciupag, vilafranquins d'origen marroquí i romanès, van participar a la jornada i van defensar que “la diversitat som tots” i van reclamar que cal que les persones migrades tinguin la plena ciutadania, amb accés a l’empadronament, la residència, la nacionalitat i el vot. “Els drets es conquereixen i s’exerceixen, i no pararem fins que tothom tingui tots els drets que vulgui assolir” va afirmar Benallal.

Georgiana Ciupag va reivindicar el fet de ser catalana independentment del seu origen i que la República catalana s’ha de caracteritzar per la diversitat i la igualtat d’oportunitats. Ahmed Benallal per la seva banda va destacar la importància de la conveniència en la integració sociocultural a tots els nivells. A la jornada també hi va participar Lis Murga, del Jovent Republicà que va defensar construir projectes municipals que generin igualtat d'oportunitats i un futur pel jovent, així com projectes de ciutat que tinguin clar ser murs de contenció contra el racisme i el feixisme.

Des d'ERC es defensa que les properes eleccions municipals “aniran del dret a treballar, el dret a l’educació, a l’habitatge digne, a rebre serveis públics de tota mena i també del dret i el deure de contribuir, cosa que ja està fent la diversitat”.

El conseller de Treball, Afers Socials i Famílies, Chakir El Homrani, va cloure l'acte subratllant que “si volem que es reconegui la diversitat que tenim calen més espais de trobada on interactuem persones de diferents orígens”. “No hi haurà República sense diversitat i sense igualtat d’oportunitats. Són claus la salut, el treball, l’educació, l’habitatge i els serveis socials, i Catalunya no es pot entendre sense la interacció de tots els seus ciutadans i ciutadanes”.

ENLLAÇ AMB L'ARTICLE ORIGINAL:

http://locals.esquerra.cat/vilafrancapenedes/article/96646/ahemd-benallal-i-georgina-ciupag-participen-a-la-jornada-nacional-sobre-diversitat-i-nova-

_________

Ahmed Benallal și Georgiana Ciupag participă la evenimentul național privind diversitatea și noii cetățeni, cu scopul de a construi municipii deschise si cu oportunități pentru toți

ERC. Stânga Republicană a organizat sambata evenimentul "Republica diversității", cu scopul de a dezbate asupra drepturilor și obligațiile cetățenilor si de a construi o țară pentru toți.

Unul dintre scopurile republicanilor este asigurarea cetățeniei depline a migranților. Ahmed Benallal și Georgiana Ciupag, vilafranquini de origine marocană și românească, au participat la acest eveniment și au apărat că "diversitatea suntem toți". Au reclamat ca persoanele migrante să aibă cetățenia deplină, cu acces la înregistrare, reședința, naționalitate și vot. "Drepturile sunt cucerite și exercitate și nu ne vom opri până când toată lumea o sa aiba toate drepturile pe care vor să le obțină", a spus Benallal.

Georgiana Ciupag a reafirmat faptul că este catalană indiferent de origine și că Republica Catalană ar trebui să fie caracterizată prin diversitate și șanse egale. Ahmed Benallal, pe de altă parte, a subliniat importanța coexistentei în integrarea socio-culturală la toate nivelurile. La eveniment, de asemenea, a fost prezentă și Lis Murga, de la Tineretul Republican, care a apărat construirea unor proiecte municipale care sa genereze șanse egale și un viitor pentru tineri, precum și proiecte de orase care sa fie, în mod clar, pereți de izolare împotriva rasismului și fascismului.

ERC susține că următoarele alegeri municipale "vor avea ca scop de la dreptul la muncă, dreptul la educație, locuința decentă, de beneficiul de servicii publice de toate felurile, precum și de dreptul și datoria de a contribui, ceea ce deja face diversitatea. "

Ministrul Muncii, Atentiei Sociale și Familie, Chakir El Homrani, a încheiat ceremonia, subliniind că "dacă vrem să recunoaștem diversitatea, avem nevoie de mai multe spații de întâlnire în care sa interacționăm cu persoane de diferite origini". "Nu putem construi o republică fără diversitate și fără egalitate de șanse. Sănătatea, munca, educația, locuințele și serviciile sociale sunt esențiale, iar Catalunya nu poate fi înțeleasă fără interacțiunea tuturor cetățenilor săi ".